Într-un studiu precedent – cât şi pe pagina de web de altfel -am arătat în ce scop se utilizează sistemele de management al calităţii, cum funcţionează ele, ce aveţi de câştigat dacă utilizaţi un astfel de sistem, şi în ce constă calitatea.

Înainte să mergem mai departe, este indispensabil să vorbim despre familia de standarde ISO 9000.

De la bun început este bine să clarificăm câteva lucruri în legătură cu standardele.

1. Standardul este un document tehnic stabilit sau aprobat de un organism recunoscut (de ex. Asociaţia de Standardizare din România – ASRO sau Organizaţia Internaţională de Standardizare - ISO) care furnizează pentru utilizări comune şi repetate, reguli, linii directoare pentru o anumită activitate, prin aplicarea cărora se poate reglementa activitatea dată, şi se poate obţine un grad optim de ordine într-un context dat.
2. Beneficiarii standardizării suntem noi, utilizatorii/consumatorii, standardizarea fiind o activitate de reglementare, de uniformizare efectuată în interesul nostru.
3. Avantajele standardizării

• Îmbunătăţirea nivelului de calitate a produselor, serviciilor, prin aplicarea metodelor tehnice generale, aplicabile în mod repetat

• Facilitarea dezvoltării tehnice

• Standardizarea internaţională – impunerea exigenţelor economiei naţionale. Exemplu: produsele fabricate de firma Dvs. vor fi acceptate şide către clienţii dvs. din străinătate, deoarece acestea se vor conforma şi standardelor internaţionale (produsul dvs. va fi comerciabil – ceea ce va rezulta extinderea pieţei dvs.)

• Protecţia vieţii şisănătăţii, protecţia mediului, protecţia averii şi a intereselor consumatorului (să ne gândim doar la standardele aplicate în industria alimentară, care se referă la siguranţa fabricării produselor alimentare)

• Permite certificarea conformităţii (certificatul CE se poate elibera de asemenea pe baza unui anumit standard)

Exemple practice:

V-aţi imaginat vreodată cum ar fi transportul feroviar internaţional, dacăşinele de cale feratăşi normele tehnice referitoare la construcţia căilor ferate nu ar fi unice, dacă ţările respective nu lear construi după un anumit standard. La trecerea fiecărei frontiere ar trebui să ne suim în alte vagoane, sau ar trebui schimbate roţile vagoanelor.

Imaginaţi-vă cum v-aţi descurca dacă într-o priză electrică produsă în România nu aţi reuşi să introduceţi fişă de alimentare a DVD-ului fabricată în China. Faptul că acestea se potrivesc perfect nu este o chestiune lăsată la voia întâmplării. Potrivirea rezultă din faptul că, la fabricarea acestor produse ambii producători au respectat un anumit standard, o anumită prevedere tehnică.

De aici putem conclude că, standardele nu doar că sunt extrem de utile, dar şică,fără ele viaţa ne-ar fi mult mai complicată, ele fiind omniprezente în viaţă, adică ne lovim la fiecare pas de ele, sau cel puţin de efectele lor.

Familia de standarde ISO 9000

Şi acest standard este la fel ca oricare altul. Reglementează un anumit domeniu profesional, diferenţa constând în faptul că, în timp ce standardele menţionate până acum se referă de cele mai multe ori la produse palpabile, acesta din urmă se referă la organizaţii, asociaţii, mai precis la managementul unei astfel de organizaţii.

ISO – orice standard elaborat de Organizaţia Internaţională de Standardizare, primeşte acest prefix de identificare

9000 – codul de identificare a domeniului de specialitate (managementul calităţii)

Motivul pentru care vorbim despre o familie de standarde, constă în faptul că de acest domeniu de specialitate aparţin încă foarte multe standarde, dintre acestea cel mai important pentru dvs. fiind standardul ISO 9001.

Acest standard include acele cerinţe, care trebuie respectate de către o asociaţie, în scopul de:

• a fi certificabilă
• a oferi clienţilor săi calitate în mod permanent
• a comunica eficient cu celelalte asociaţii
• mai mult, de a funcţiona eficient.

ISO 9000 – scurt istoric

Ca majoritatea dezvoltărilor, şi acest standard a pornit de la industria de război.

În anii 1950-60 a fost elaborat standardul militar MIL-Q-9858 (bineînţeles în SUA), care trebuia respectat de furnizorii armatei americane, dacă doreau să-şi menţină statutul de furnizor.

Ideea de bază a standardului consta în faptul că, armata a conştientizat că este mult mai uşoară elaborarea unui sistem de reguli şi impunerea acestuia furnizorilor săi, decât verificarea fiecărui produs în parte.

Ca urmare, cei care doreau în continuare să rămână furnizori ai armatei americane, trebuiau să adopte acest sistem de reguli (standard militar), armata asumându-şi rolul de a verifica periodic respectarea acestuia.

În anul 1979 – Institutul Britanic de Standardizare a revizuit acest standard militar, transformându-l întrun standard civil: şi astfel s-a născut standardul BS 5750. Aplicarea standardului a fost similară cu cea a standardului militar, doar că adoptarea acestuia nu era obligatorie.

Orice firmă britanică era liberă să adopte acest standard în scopul reglementării activităţii desfăşurate, iar Institutul Britanic de Standardizare îşi asuma responsabilitatea verificării acestuia, garantând cu numele său, ca firma XY îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu standardul BS 5750, certificând astfel firma respectivă.

Acele firme care se obligau să adopte standardul beneficiau de un avantaj competitiv, prin faptul că

• aplicau metode manageriale deja încercate
• iar acest fapt era certificat în faţa lumii de către o asociaţie recunoscută, conferindu-se astfel firmei o aură de încredere

În 1987 – standardul a fost preluat de către ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare – aceasta elaborând prima familie de standarde ISO: 9000. Logica lucrurilor a rămas neschimbată: standardul putea fi adoptat de oricare dintre firme, iar organisme de certificare acreditate (TUV, SGS, etc.) îşi asumau rolul de a verifica aplicarea standardului, şi în cazul unei evaluări pozitive certificau, ca firma XY într-adevărîşi desfăşoară activitatea în conformitate cu standardul ISO 9001.

La această prezentare istorică a familiei de standarde ISO 9000 – trebuie adăugat încă un lucru, şi anume că prima versiune a standardului a fost într-adevăr elaborată în 1987, dar de atunci a suferit mai multe modificări:

• 1994 – ISO 9001, 9002, 9003
• 2000 – ISO 9001
• 2008 – ISO 9001

Aceste modificări erau necesare deoarece, în cursul aplicării au ieşit la ivealăşi deficienţele standardului, în plus, progresul continuu impunea de asemenea aceste modificări.

ISO 9000 – obligatoriu?

Adevărul general valabil este că aplicarea standardului ISO 9001 NU este obligatorie. Doar în general, deoarece există câteva domenii de specialitate, pentru care această afirmaţie nu este adevărată. Fără pretenţia dea le menţiona pe toate, iată doar câteva dintre aceste domenii de specialitate:

• industria de construcţie
• firme care desfăşoară lucrări de instalaţii electrice
• producţia echipamentelor de protecţia muncii
• producţia de instrumente medicale etc.

În concluzie se poate afirma că pentru marea majoritate a firmelor adoptarea standardului ISO 9001 nu este obligatorie. În ciuda acestui fapt, multe firme au decis în favoarea adoptării standardului, se străduiesc, sau visează la aplicarea acestuia.

În general, piaţa este cea care „impune cu forţă” aplicarea standardului ISO 9001.

ISO 9000 – cel mai bun?

Cu siguranţă, nu. Eventual se poate spune, că este cel mai cunoscut.

În afară de acest standard, mai există nenumărate alte sisteme, metode de management (TQM, Kaizen, etc.). Mai mult, majoritatea firmelor multinaţionale şi-au elaborat propriul sistem (Coca Cola, IKEA, Colgate Palmolive etc.).

Curios este că aceste sisteme sunt foarte similare. Asta pot afirma cu siguranţă, deoarece am avut posibilitatea de a urmări personal activitatea câtorva dintre ele. Care este oare motivul asemănării?

Probabil faptul că, experimentările de lungă durată au adus aproximativ aceleaşi rezultate, au generat aceleaşi reguli, metode, indiferent de faptul că au fost elaborate de armată, de industria cosmetică sau de industria prelucrării lemnului.

În concluzie:

Mesajul final este că, dacă Dvs. vă apucaţi acum de perfecţionarea managementul propriu, veţi descoperi în linii mari aceleaşi reguli, ca şi firmele multinaţionale mai sus menţionate, şi pe care standardul ISO 9001-le conţine deja într-o formă gata-elaborată.

Dacă din toate acestea, tot ce am reuşit să obţin este că:

• acceptaţi faptul că nu merită să experimentaţi ceva, ce a fost deja experimentat de alţii
  
• v-am stârnit curiozitatea, şi veţi încerca să aflaţi mai multe despre familia de standarde ISO 9000

… atunci putem considera – şi eu şi dvs. - că această lectură a meritat într-adevăr timpul şi efortul.

Ferencz Zoltán
Consultant în managementul calităţii, auditor
www.tipomanagement.ro

IMPORTANT!

V-a plăcut articolul prezentat?

Dacă răspunsul este DA şi vreţi să mai cunoaşteţi şi alte soluţii de management aplicabile în tipografia Dvs., nu aveţi altceva de făcut decât să vizitaţi site-ul www.tipomanagement.ro şi să vă înscrieţi la newsletter-ul gratuit cu titlul: "Învaţă din greşelile altora...".

{mos_fb_discuss:16}